SECȚIA ROMÂNĂ – Prof. Dr. Tudor Drugan
| Număr ordine | Denumire temă (titlul cursului) | Obiectiv educațional (noțiunile cerute) |
| 1 | Introducere. Importanță MCS | Motivează și explică necesitatea deprinderii regulilor de concepere și implementare a studiilor medicale, respectiv a regulilor de diseminare și redactare a rezultatelor cercetării, ca viitori practicieni “producători” de cercetare medicală Motivează și explică necesitatea deprinderii regulilor de concepere și implementare a studiilor medicale, respectiv a regulilor de diseminare și redactare a rezultatelor cercetării, ca viitori practicieni “consumatori” de cercetare medicală Definește informația medicală, culegerea și prelucrarea acesteia (informatica medicală) Definește variabilitatea biologică și variabilele medicale Clasifică variabilele medicale în funcție de tipul acestora Explică modalități corecte de culegere a informației medicale și de codificare a acesteia sub formă de date medicale Explică modalități corecte de prezentare a datelor medicale și de interpretare a acestora sub formă de informație medicală Exemplifică tipurile de variabile medicale Recunoaște tipul variabilelor medicale în situații concrete Culege și codifică corect informația medicală (transformă corect informația în date) Prezintă corect datele medicale (reconstituie corect informația din date) |
| 2 | Etapele cercetării medicale. Documentarea bibliografică | Explică utilitatea documentării bibliografice în cercetarea și practica medicală Exemplifică bazele de date medicale bibliografice frecvent folosite Numește etapele cercetării în care documentarea bibliografică este necesară Definește componentele unei strategii de căutare bibliografică, utilizând tehnica PICO Enumeră componentele fișei bibliografice Explică utilitatea referințelor bibliografice în cercetare Trece în revistă principalele sisteme de referințe bibliografice utilizate în redactarea textelor medicale Enumeră componentele sistemului Vancouver pentru diferite tipuri de referințe bibliografice Formulează adecvat întrebări pentru cercetare Asociază ipoteze de cercetare corecte unor întrebări pertinente de cercetare Formulează componentele unei strategii de căutare bibliografică, utilizând tehnica PICO, pentru situații concrete Utilizează computerul pentru informare: Aplică strategii de căutare bibliografică, utilizând tehnica PICO în Pubmed (MEDLINE). Aplică strategii de căutare pentru a identifica surse medicale în biblioteca UMF Cluj Alege articole relevante pentru întrebarea de cercetare Redactează corect diferite tipuri de referințe bibliografice conform sistemului Vancouver Realizează o fișă bibliografică în format electronic pe o temă de cercetare dată |
| 3 | Etapele cercetării medicale. Protocolul cercetării. Variabilele de studiu. Tipuri de cercetare. Echipa de cercetare | Formulează etapele unui studiu medical Numește și explică părțile componente ale unui protocol de cercetare medicală Numește și explică tipurile de culegere a datelor în studii medicale Numește și explică tipurile de eșantionare (probabilistică și neprobabilistică) în studiile medicale Identifică elementele componente ale protocolului de cercetare pentru scenarii de cercetare concrete Formulează scopul și obiectivele studiului pentru scenarii concrete de cercetare Formulează ipotezele studiului pentru scenarii concrete de cercetare Recunoaște corect domeniul de cercetare clinică al unui studiu medical Recunoaște și clasifică studiile medicale după tipul acestora (în funcție de obiective și rezultatele vizate) Definește corect populația țintă și accesibilă a unui studiu medical dat Formulează corect criteriile de includere și excludere în eșantionul de studiu pentru un scenariu de cercetare dat Numește și identifică tipul de culegere a datelor pentru un scenariu de cercetare dat (în funcție de durata/modul de acces la date, în funcție de eșantionare, în funcție de modul de alcătuire a grupelor de subiecți luați în studiu) Enumeră metode de descriere a datelor pentru tipurile de variabile din studii medicale concrete (prin tabele, grafice și statistici descriptive) Aplică metode de descriere a datelor pentru tipurile de variabile din studii medicale concrete în programe statistice (tabele, grafice și statistici descriptive) Explică înțelesul rezultatelor descriptive din studii medicale concrete (tabele, grafice și statistici descriptive) Enumeră metode de analiză a datelor pentru tipurile de variabile din studii medicale concrete (teste statistice, corelații, modele de regresie, indicatori medicali) Aplică metode de analiză a datelor pentru tipurile de variabile din studii medicale concrete în programe statistice (teste statistice, corelații, modele de regresie, indicatori medicali) Explică înțelesul rezultatelor analitice din studii medicale concrete (teste statistice, corelații, modele de regresie, indicatori medicali) |
| 4 | Studii descriptive și prognostice | Definește studiile de evaluare a unor factori prognostici (asociați diferitelor patologii) Numește și explică diferite tipuri de studii de evaluare a unor factori prognostici (asociați diferitelor patologii) Explică metodologia de realizare a studiilor de evaluare a unor factori prognostici (asociați diferitelor patologii) Construiește tabele de contingență în baza datelor din scenarii concrete de cercetare a unor factori prognostici, sau în baza unor fișiere de date. Testează existența legăturii între factori prognostici și îmbolnăviri Calculează indicatori medicali ce cuantifică importanța legăturii între factori prognostici și îmbolnăviri. Evaluează existența unei legături de cauzalitate între prezența unor factori prognostici și apariția unor boli de interes Decide și justifică indicatorul potrivit pentru cuantificarea relației dintre factori prognostici și îmbolnăviri Interpretează statistic indicatorul potrivit pentru cuantificarea relației dintre factori prognostici și îmbolnăviri (estimatorul punctual și intervalul de încredere 95%) Interpretează clinic indicatorul potrivit pentru cuantificarea relației dintre factori prognostici și îmbolnăviri (estimatorul punctual și intervalul de încredere 95%); evaluează precizia și validitatea acestor rezultatelor |
| 5 | Studii de evaluare a unui test diagnostic | Definește studiile de evaluare a unor teste diagnostice Numește și explică cele 4 faze de evaluare a unor teste diagnostice Explică metodologia de realizare a studiilor de evaluare a unor teste diagnostice Construiește tabele de contingență în baza datelor din scenarii concrete de evaluare a unor teste diagnostice, sau în baza unor fișiere de date. Calculează indicatori medicali de calitate a unor teste diagnostice Decide și justifică indicatorul potrivit pentru cuantificarea calităților vizate ale unui test diagnostic (de depistare / de confirmare) Interpretează statistic indicatorul potrivit pentru cuantificarea calităților vizate ale unui test diagnostic de depistare sau de confirmare (estimatorul punctual și intervalul de încredere 95%) Interpretează clinic indicatorul potrivit pentru cuantificarea calităților vizate ale unui test diagnostic de depistare sau de confirmare (estimatorul punctual și intervalul de încredere 95%); evaluează precizia și validitatea acestor rezultatelor |
| 6 | Studii de evaluare a unei atitudini terapeutice | Definește studiile de evaluare a unor atitudini terapeutice Numește și explică diferite tipuri de studii de evaluare a unor atitudini terapeutice Explică metodologii posibile de realizare a studiilor de evaluare experimentală a unor atitudini terapeutice (trialuri clinice de fază I, II, III, IV) Construiește tabele de contingență în baza datelor din scenarii concrete de cercetare a unor atitudini terapeutice, sau în baza unor fișiere de date. Testează existența legăturii între factori terapeutici și evenimente experimentale definite în studiu; evaluează existența unei legături de cauzalitate între aceștia Calculează indicatori medicali ce cuantifică eficiența sau eficacitatea terapeutică. Decide și justifică alegerea unor indicatori medicali potriviți pentru cuantificarea eficienței sau eficacității terapeutice. Interpretează statistic indicatori potriviți pentru cuantificarea eficienței sau eficacității terapeutice (estimatorul punctual și intervalul de încredere 95%) Interpretează clinic indicatori potriviți pentru cuantificarea eficienței sau eficacității terapeutice (estimatorul punctual și intervalul de încredere 95%); evaluează precizia și validitatea acestor rezultatelor |
| 7 | Analiza datelor de supraviețuire | Definește studiile de supraviețuire (care evaluează timpul scurs până la apariția unui eveniment) Numește și explică cele mai importante caracteristici ale datelor de supraviețuire Explică metodologia de realizare a studiilor de supraviețuire Testează existența legăturii între factori prognostici și timpul/probabilitatea de supraviețuire Calculează indicatori medicali ce cuantifică importanța legăturii între factori prognostici și timpul/probabilitatea de supraviețuire. Interpretează statistic indicatorul potrivit pentru cuantificarea relației dintre factori prognostici și timpul/probabilitatea de supraviețuire (estimatorul punctual și intervalul de încredere 95%) Interpretează clinic indicatorul potrivit pentru cuantificarea relației dintre factori prognostici și timpul/probabilitatea de supraviețuire (estimatorul punctual și intervalul de încredere 95%); evaluează precizia și validitatea acestor rezultatelor |
| 8 | Validitatea studiilor. Evidențierea erorilor în studiile medicale | Definește eroarea aleatoare Definește erorile sistematice (bias) Definește modificarea efectului Definește și exemplifică fenomenul de confundare Clasifică și definește principalele tipuri de erori sistematice (bias) de selecție (definiție necorespunzătoare a eșantionului, bias de riscuri în competiție, biasul accesului la îngrijirea sănătății, biasul Neyman, prin informații lipsă, prin lipsa răspunsului, biasul voluntarilor sănătoși, lipsa acurateții cadrului de eșantionare, proceduri diagnostice aplicate necorespunzător, bias de spectru, bias de muncitor sănătos, biasul Berkson, bias de includere și de excludere, bias prin pierduți din vedere, retrageri pe parcursul urmăririi) Numește metodele de studiu prin care se previn/diminuează/controlează erorile sistematice (bias) de selecție Clasifică și definește principalele tipuri de erori sistematice (bias) de observare/informare (bias de clasificare greșită, biasul observatorului, bias de reamintire, bias de raportare, biasul bolnavului care renunță, ambiguitatea temporală, aberația ecologică, regresia spre medie) Numește metodele de studiu prin care se previn/diminuează/controlează erorile sistematice (bias) de observare/informare Clasifică și definește principalele tipuri de erori sistematice (bias) de analiză (bias prin lipsa unei analize de tip inteție de a trata, bias prin abandon diferențiat) Numește metodele de studiu prin care se previn/diminuează/controlează confundarea Numește biasuri ale celui care citește studii științifice Explică și deosebește între ele precizia și acuratețea rezultatelor unei cercetări Explică și deosebește între ele validitatea și relevanța rezultatelor unei cercetări Recunoaște erori sistematice de selecție pentru scenarii concrete de studii medicale Explică modul în care se modifică rezultatele studiilor prin prezența erorilor sistematice de selecție, pentru scenarii concrete de studii medicale Recunoaște erori sistematice de informare/observare pentru scenarii concrete de studii medicale Explică modul în care se modifică rezultatele studiilor prin prezența erorilor sistematice de informare/observare, pentru scenarii concrete de studii medicale Recunoaște erori sistematice de analiză pentru scenarii concrete de studii medicale Explică modul în care se modifică rezultatele studiilor prin prezența erorilor sistematice de analiză, pentru scenarii concrete de studii medicale Recunoaște confundarea pentru scenarii concrete de studii medicale Explică modul în care se modifică rezultatele studiilor prin prezența confundării, pentru scenarii concrete de studii medicale |
| 9 | Medicina bazată pe dovezi | Definește Medicina Bazată pe dovezi (Evidence Based Medicine - EBM) și cercetarea bazată pe dovezi Clasifică tipurile de studii în ierarhia dovezilor (evidences) pentru domeniul diagnostic, prognostic, profilactic, terapeutic Numește etapele practicii medicale bazate pe dovezi Numește și explică criteriile de evaluare a validității studiilor din domeniu diagnostic, prognostic, profilactic, terapeutic Numește și explică relevanța rezultatelor studiilor în practica medicală/cercetarea medicală Evaluează critic dovezile din literatură privind studii de teste diagnostice și de screening – pe exemple de studii medicale concrete Evaluează critic dovezile din literatură privind studii de factori de risc, profilactici – pe exemple de studii medicale concrete Evaluează critic dovezile din literatură privind studii terapeutice – pe exemple de studii medicale concrete Evaluează critic dovezile din referate sistematice (systematic reviews) – pe exemple de studii medicale concrete Aplică principiile EBM în cercetarea fundamentală Ierarhizează/gradează rezultatele căutărilor efectuate pe Pubmed în funcție de tipul studiilor, conform ierarhiei dovezilor, pe fiecare domeniu în parte: diagnostic, prognostic, profilactic, terapeutic Explică în termeni medicali (colegilor medici) și evaluează critic rezultatele științifice găsite în literatura de specialitate Explică în termeni laici (pacientului) rezultatele științifice găsite în literatura de specialitate |
| 10 | Meta-analiza | Definește meta-analiza și referatul sistematic (systematic review) Explică metodologia de realizare a meta-analizei și a referatului sistematic Explică problema mărimii efectului Explică diagrama forest plot. Decide și justifică indicatorul potrivit pentru meta-analiza a diferite tipuri de rezultate urmărite (dicotomiale, cantitative, de supraviețuire) Interpretează statistic o diagramă forest plot (estimatorul punctual și intervalul de încredere 95%) Interpretează clinic rezultatele unei meta-analize (estimatorul punctual și intervalul de încredere 95%) Evaluează precizia și validitatea rezultatelor unei meta-analize |
| 11 | Alegerea metodelor statistice | Definește testele statistice Explică estimatorii punctuali și intervalele de încredere Justifică avantajele intervalelor de încredere față de rezultatele testelor statistice Numește factorii în funcție de care se aleg metodele statistice Formulează ipoteza nulă și alternativă a unui test statistic pentru situații de cercetare medicală concrete Identifică metode statistice potrivite pentru comparații de grupuri independente, în situații concrete de cercetare medicală Identifică metode statistice potrivite pentru comparații de grupuri dependente, în situații concrete de cercetare medicală Identifică metode statistice potrivite pentru evaluarea relației între două sau mai multe variabile, pentru situații concrete de cercetare medicală |
| 12 | Redactarea medicală si comunicarea rezultatelor cercetării | Enumeră și descrie principalele tipuri de texte medicale întâlnite în redactarea științifică medicală Enumeră și explică obiectivele și calitățile redactării științifice medicale Enumeră și explică principiile redactării științifice medicale Descrie structura capitolelor unei teze de licență în medicină Precizează conținutul și regulile de redactare ale fiecărui capitol al unei teze de licență în medicină Descrie structura capitolelor unui articol original medical Precizează conținutul și regulile de redactare ale fiecărui capitol al unui articol original medical Explică structura, conținutul și regulile de redactare ale unei comunicări orale pentru susținerea unei lucrări științifice medicale (articol sau teză de licență în medicină) Explică structura, conținutul și regulile de redactare ale unei prezentări afișate (poster) pentru susținerea unei lucrări științifice medicale Explică și discută principiile etice care guvernează redactarea științifică medicală Evaluează critic din punct de vedere al structurii și conținutului redactării științifice un articol sau fragment de articol oferit spre lectură și evaluare critică Numește, alege și realizează tipul adecvat de grafic pentru prezentarea rezultatelor în funcție de tipul și natura distribuției datelor (grafice sectoriale, de tip coloane, box and whiskers, grafice de medii, histograme, nor de puncte, curbe de supraviețuire Kaplan-Meier) Explică și aplică regulile de redactare corectă a rezultatelor unei cercetări, sub formă de text, tabele și grafice Realizează diapozitivele unei prezentări orale de susținere a unei lucrări (articol sau teză) cu respectarea regulilor redactării științifice medicale Susține (prin sondaj) prezentarea orală a unei lucrări (articol sau teză), cu respectarea regulilor comunicării orale științifice |
| 13 | Considerente etice (nu se solicită la examen) |
Enumeră etape importante în evoluția istorică a eticii cercetării medicale Enumeră componența și atribuțiile unei comisii de etica cercetării medicale Enumeră principiile etice care guvernează cercetarea medicală Precizează și discută principiile etice care guvernează cercetarea medicală Enumeră și explică tipurile de fraudă în cercetarea și publicarea medicală Precizează organisme regulatoare în etica cercetării și publicării medicale și specifică atribuțiile acestora Identifică și explică necesitatea aplicării unor principii etice în contextul diferitelor tipuri de studii medicale concrete Precizează proceduri de aplicare a principiilor etice în contextul unor proiecte de cercetare medicală concrete |
| 14 | Modelarea și simularea în cercetarea medicală (nu se solicită la examen) |
Definește modelarea și simularea în cercetare și explică utilitatea acestora Enumeră și exemplifică tipuri de modele utile în cercetarea medicală (mentale/fizice/biologice/matematice; continue/discrete; deterministe/stocastice) Enumeră și explică etapele de dezvoltare a unui model matematic Enumeră și explică tipuri de simulare a unui model matematic Exemplifică modele matematice și simulări ale acestora în diferite domenii ale cercetării medicale Evaluează natura legăturii între variabile cantitative prin coeficienți de corelație și grafice nor de puncte Realizează și interpretează modele de regresie liniară simplă și multiplă |
Condiții de promovare și bonusuri la examenul de MCS
În cadrul examenelor teoretice și practice studenții trebuie să obțină 50% din punctajul testului iar nota obținută (atât la practic cât și la examenul teoretic) să fie cel puțin egală cu 5.
Examenul practic are o pondere de 30% în calculul notei finale. Practicul aduce 10 puncte (punctaj de promovare: minim 5 puncte). Condiții eliminatorii: relația studiu – parametrii, interpretarea testelor statistice.
Studenții au voie sa folosească la examen următoarele surse de “inspirație”: cursurile proprii luate în decursul modulului (nu se admit copii, pagini tipărite), scheme, note și orice copiuțe scrise de propria mână.
Testul grilă are 40 de întrebări (fiecare aduce între 1 și 5 puncte în funcție de dificultate sau timp de rezolvare) care trebuie rezolvate în 100 de minute. Testul este notat cu 100 puncte (punctaj de promovare: minim 45 puncte).
Nota finală se calculează astfel:
- Punctaj practic (cu bonus) * 0,3
- +
- Punctaj scris (cu bonus) * 0,07
- Dacă nota finală este mai mică de 10:
- Nota finală = Punctaj + nr. teme opționale trimise și avizate *0,20
- Rotunjire în sus automată
Bibliografie
- Cursul disciplinei:
- Metodologia cercetării științifice medicale, Tudor Drugan (coordonator), Editura Iuliu Hațieganu, Cluj-Napoca, 2017
- Cursuri Online:
- LP online:
- http://www.info.umfcluj.ro/resurse/laborator/Metodologie/Materiale.htm