.

.

.

Cercetarea factorilor implicați în patogeneză prin studii caz-martor

Activitatea practică

O categorie importantă de studiile clinice este aceea care evaluează relaţia dintre unul sau mai mulți factori prognostici şi diverse stări patologice. În aceste studii, se evalueză sau legătura între factor/factori şi apariţia unei boli sau dacă un anumit factor modifică evoluţia unei boli (ameliorare sau vindecare).
Factorii prognostici pot fi: factori de risc (favorizează apariţia unei boli) sau factori protectivi (previn aparţia bolii sau ajută la vindecare).
Investigarea relației dintre posibilii factori prognostici și boală se poate realiza prin toate tipurile de culegere de date fără ca cercetătorul să intervină.
În studiul de tip caz-martor se pornește de la faptul că afecțiunea este rară și se identifică întâi cazurile: subiecți care au o anumită boală și apoi se aleg martorii: subiecți cu caracteristici similare (gen, vârstă, status socio-economic) dar care nu au boala. Numai după aceea se caută prin metode retrospective sau transversale existența factorilor prognostici la aceste grupuri. Dintre metodele de identificare a factorilor prognostici se pot enumera: determinări de laborator, chestionar standardizat, interviu cu subiectul/membrii familiei acestuia sau consultarea foilor de observaţie ale subiecților înscriși în studiu.

Puncte forte ale studiului caz-martor:

• eficiente în cazul bolilor rare sau bolilor cu perioadă mare de latență
• relativ uşor de realizat (puţin costisitoare, iau puţin timp)
• permit analiza mai multor factori prognostici

Puncte slabe ale studiului caz-martor:

• pot aduce informaţii eronate (ex. subiecţii uită anumite expuneri, sau subiecţii bolnavi au tendinţa să-şi aducă aminte mai bine expuneri chiar nesemnificative faţă de persoanele sănătoase)
• timpul scurs între momentul de debut al expunerii și apariția bolii poate fi dificil de determinat

Exemplu de studiu caz-martor

Un exemplu de studiu caz-martor este cel realizat de autorii Destaalem Gebremedhin, Haftu Berh și Kahsu Gebrekirstos, studiu intitulat „Risk Factors for Neonatal Sepsis in Public Hospitals of Mekelle City, North Ethiopia,2015: Unmatched Case Control Study”, publicat în anul 2016, revista PLOS ONE (ISI, IF:2.80, Q1).

Sursa articolului:
http://journals.plos.org/plosone/article/file?id=10.1371/journal.pone.0154798&type=printable

Definiţii utilizate ȋn studiu
Sepsisul (septicemia) neonatal – sindrom de răspuns inflamator sistemic în prezența sau ca urmare a unei infecții dovedită sau suspectată la un nou-născut. Infecția ar putea fi de tip bacterian, viral, fungic.

Scenariul studiului- exemplu
Gebremedhin D et al. au realizat un studiu asupra nou-născuţilor înregistrați la spitalele publice din Mekelle, Ethiopia de Nord, perioada Decembrie 2014 - Iunie 2015, pentru identificarea factorilor de risc ai sepsisului neonatal.
Datele necesare studiului au fost culese din fișele medicale ale nou-născuților și cu ajutorul unui chestionar semi-structurat aplicat mamelor.
În cadrul studiului au fost alcătuite două loturi de subiecţi: un lot de 78 de nou născuţi diagnosticați cu sepsis neonatal şi un lot martor (156 nou-născuți fără sepsis).

Criteriile de includere pentru cazuri au fost:

• nou-nascutii înregistrați în secțiile de pediatrie sau terapie intensivă neonatală a spitalelor publice din Mekelle City, Etiopia de Nord, în timpul perioadei de studiu cu cel puțin una din urmatoarele caracteristici clinice IMNCI (Integrated Management of Neonatal and Childhood Illness): febră (≥37,5 °C) sau hipotermie (≤ 35,5 °C), respirație rapidă (≥ 60 respirații pe minut), indigestie toracică severă, , mișcări numai atunci când sunt stimulate, convulsii, letargice sau inconștiente
• și cel puțin 2 criterii hematologice: numărul de leucocite total (12000 celule/m3, numărul absolut de neutrofile (7500 celule mm3), rata de sedimentare a eritrocitelor (>15/1h), numărul de trombocite > 440 celule/m3)

Criteriile de includere pentru martori au fost:

• Nou-născuții care nu au îndeplinit criteriile de sepsis si care au fost înregistrați la secțiile de pediatrie sau de terapie intensivă neonatală a spitalelor publice din Mekelle, Etiopia de Nord, în timpul perioadei de studiu

Protocolul studiului

1. Scop și obiective
Scopul acestui studiu a fost evaluarea asocierii dintre antecedentele mamei de infectie urinară sau infecție cu transmitere sexuală și sepsisul neonatal.
Obiective:
• Testarea existenţei legăturii dintre factor (ruptura prelungită a meembranei) și boală (sepsis neonatal):
• Studiul mărimii efectului (cuantificarea importanței legăturii): estimarea indicatorului rata șansei (engl. odds ratio: OR)

2. Domeniul de cercetare: factori de risc şi/sau prognostici.

3. Tipul studiului:
• ȋn funcţie de obiectivele studiului: studiu analitic
• ȋn funcţie de rezultatele vizate: studiu observațional
• ȋn funcţie de tehnica utilizată în alegerea grupurilor: fără potrivire (engl. unmatched)
Notă:
studiu analitic= se compară grupuri de pacienţi, se testează asocieri între diverse caracteristici clinice în timp ce ȋntr-un studiu descriptiv se descrie o serie de cazuri sau un singur grup de pacienţi și nu se investighează posibile asocieri/legături
studiul observațional= acel tip de studiu care nu presupune o intervenţie a cercetătorului asupra evoluţiei bolii.
potrivire (matching) în cazul studiilor în care se compară grupuri= pentru fiecare subiect din grupul caz/expus se găsește un subiect cu caracteristici similare pentru grupul de comparație (control/neexpus). Ex. Potrivire făcută după: același sex, vârstă similară (identic sau +/- 2 ani), aceiași factori de risc (ex. diabetici). Potriviea poate fi făcută 1:1 sau 1:2, 1:3, 1:4 (adică un caz la 1/2/3/4 martori).

4. Populaţia accesibila şi eşantionul de studiu
Populaţia accesibilă
Nou-născuți veniţi pe lume în secţiile de obstetrică ale spitalelor publice din din Mekelle, Etiopia de Nord, perioada: Decembrie 2014 - Iunie 2015.
Eşantionul de studiu
Criterii de includere
Au fost selectatați nou-născuți veniți pe lume în perioada Decembrie 2014 - Iunie 2015, în secțiile de obstretică ale spitalelor publice din din Mekelle, Etiopia de Nord.
Criterii de excludere
Notă: ȋn acest scenariu propus nu sunt menţionate criteriile de excludere.
Talia (mărimea) eşantionului
Autorii menţionează ȋn articol că talia eșantionului a fost estimată la 234 subiecți pentru o eroare de speța a doua de 0.20 ( deci o putere a studiului de 80%), o proporție a antecedentelor AIU/AIS cu nou-născuți fără sepsis de 13% (determinată într-un alt studiu pe populație similară), raport control/cazuri=2:1, și un OR=2.87. Considerăm că talia eşantionului a fost suficientă.

5. Modalitatea de culegere a datelor
în funcţie de populaţia cuprinsă în studiu: eșantionare aleatoare sistematică-vezi secțiunea de Metodă a articolului.
în funcţie de durata culegerii datelor: longitudinală retrospectivă.
în funcţie de modul de alcătuire a grupului sau grupelor de subiecţi: caz-martor (cele două grupuri au fost definite în funcție de prezența/absența sepsisului neonatal).
Nota: Tipuri de eșantionare probabilistică

• Eșantionare aleatoare simplă: fiecare element din cadrul populației are aceeași șansă de a fi inclus în esation
• Eșantionare aleatoare sistematică: presupune alegerea aleatoare a unui număr de plecare (pas), de la care, adaugând o mărime fixă va rezulta o unitate (element) a eșantionului
• Eșantionare aleatoare stratificată: constă în împărțirea populației de cercetare în straturi, în funcție de anumite caracteristici (gen, grupe de vârstă) pentru ca din fiecare strat să se extragă aleator subeșantioane (grupuri) proporționale cu mărimea stratului respectiv, grupuri care sunt apoi combinate pentru a obţine un singur eşantion
• Eșantionare aleatoare pe grupuri (cluster): Populația de cercetare este împărţită pe grupuri (clusters) și un număr de grupuri sunt selectate aleatoriu cu toate unitățile (elementele) incluse

6. Analiza statistică
Caracteristici demografice și clinice ale mamei
Vârsta: variabilă cantitativă continuă
Nivel educațional (Scoala primară, secundară, colegiu sau facultate): variabilă calitativă ordinală,
Antecedente de infecție urinară sau infecție cu transmitere sexuală (AIU/AIS), Tulburări de hipertensiune, Mediul de proveniență, ruptură prelungită a membranei, febră intrapartum: variabile calitative dichotomiale
Stare civilă, Religie, etnie,Ocupație: variabile calitative nominale
Caracteristici demografice și clinice nou-născut:
Gen nou-nascut (M/F), Scor Apgar_1minut (7 codificat cu 1 versus ≥7 codificat cu 0; Scor Apgar_5minute (7 codificat cu 1 versus ≥7 codificat cu 0), Resuscitare la nastere (da;nu), Sepsis (da,nu),: variabile calitative dichotomiale
Greutate la naștere (1500-2500 grame; ≥2500 grame), Vârsta gestațională (42 saptamani): variabile calitative ordinale
Descrierea datelor: Se poate realiza fie printr-un tabel de frecvenţă, tabel de contigenţă, sau grafic de tip coloane verticale sau orizontale.
Asocierea bivariată dintre factorul de expunere și boală se va demonstra prin teste statistice de tip Hi-pătrat sau testul exact al lui Fisher (ultimul se aplică dacă cel puțin 20% dintre frecventele din tabelul de contingenţă teoretic5).
Asocierea multivariată dintre factorul de expunere si boală: prin regresia logistică multivariată.

Pentru cuantificarea importanței asocierii dintre factorul de expunere și boală se va calcula rata șansei (OR) de sepsis și intervalul de încredere de 95% (IC) asociat.

• Dacă rata șansei estimată OR>1 si ambele capete (limita inferioară și limita superioară) ale intervalului de incredere sunt mai mari decat 1 atunci se poate afirma ca factorul de expunere este un factor de risc.
• Dacă rata șansei estimată OR 1 si ambele capete (limita inferioară și limita superioară) ale intervalului de incredere sunt mai mici decat 1 atunci se poate afirma ca factorul de expunere este un factor protector.
• Dacă rata șansei estimată OR=1 sau intervalul de încredere conține pe 1 atunci se poate afirma că nu avem suficiente dovezi pentru a demontra că factorul de expunere este factor de risc sau protector.

Notă: rata șansei se poate determina în forma neajustată (denumită și „crude odds ratio”) reprezentand șansa de boală la pacienții expuși versus non-expuși și/sau în forma ajustată (denumit și „adjusted odds ratio”) reprezentând șansa de boală la la pacienții expuși versus non-expuși ajustat dupa prezența altor covariate.
Rezultate scontate. Analiza datelor și prezentarea lor
1. Descrierea eșantionului
În prezentul studiu, descrierea caracteristicilor măsurate pe eșantion s-a realizat cu ajutorul tabelelor contingență prezentate într-o formă condensată în secțiunea de Rezultate a articolului.

Tabel 1. Descrierea caracteristicilor socio-demografice pe grupurile de studiu

Sursa: imagine preluată din articolul Gebremedhin D, Berhe H, Gebrekirstos K. Risk Factors for Neonatal Sepsis in Public Hospitals of Mekelle City, North Ethiopia, 2015: Unmatched Case Control Study. PLoS One. 2016 May 10;11(5):e0154798.

2. Asocierea bivariată și multivariată între antecedentele de infecție urinară sau infecție cu transmitere sexuală și sepsis neonatal.

Tabelul de contingenţă dintre factorul de risc (AIU/AIS) şi boală (sepsis):

Tabel 2. Asocierea bivariată și multivariată dintre AIU/AIS și sepsisul neonatal. Sursa: preluat din articolul Gebremedhin D, Berhe H, Gebrekirstos K. Risk Factors for Neonatal Sepsis in Public Hospitals of Mekelle City, North Ethiopia, 2015: Unmatched Case Control Study. PLoS One. 2016 May 10;11(5):e0154798.

Grafic tip coloane pentru relatia dintre factorul de risc şi boală (realizat în Excel):

Figura 1. Relatia dintre antecedentele mamei AIU/AIS si sepsisul neonatal

Rata şansei (OR neajustat) și intervalul de încredere asociat (Tabelul 2; pentru calculul estimatorului punctual și a intervalul de incredere asociat se poate utiliza programul EpiInfo; formatul de scriere a rezultatului: estimator puncual (95% Ci: limită inferioară-limită superioară):
OR=6,8 (95% CI: 3,6-12,8)

Valoarea lui p (realizat in EpiInfo; se raportează ca p=valoare - numele testului folosit, cu maxim 3 zecimale, dacă p0.001 atunci se poate scrie ” p0.001”):
p0,001-Test Chi-patrat
Notă: în prezentul studiu, autorii au estimat și rata șansei ajustată în funcție de diferite asocieri precum vârsta mamei, mediul de proveniență, tipul nașterii, ruptura prelungită a membranei, etc.
Interpretarea datelor.

Discuții
1. Interpretarea rezultatelor din punct de vedere statistic
Obiectivul studiului a fost testarea și cuantificarea asocierii dintre antecedentele mamei AIU/AiS și sepsisul neonatal
Din punct de vedere statistic, testarea asocierii s-a realizat prin formularea a două ipoteze (ipoteza nulă și ipoteza alternativă), ipoteza nulă fiind cea testată. În cazul respingerii acesteia, afirmăm că suntem în favoarea ipotezei alternaltive.
Ipoteza nulă: Nu există asociere semnificativă intre antecedentele mamei AIU/AiS și sepsisul neonatal
Ipoteza alternativă: Există asociere semnificativă între antecedentele mamei AIU/AiS și sepsisul neonatal
Deoarece p0,05, există asociere semnificativă între antecedentele mamei AIU/AiS și sepsisul neonatal
Din punct de vedere statistic, cuantificarea asocierii s-a realizat prin estimarea punctuală a indicatorului OR (neajustat și ajustat) și a intervalului de încredere de 95% asociat.
Estimator punctual:
OR=6,8: nou-născuții ai căror mame au avut antecedente AIU/AIS în timpul sarcinii au avut șanse de 6,8 ori mai mari de a dezvolta sepsis comparativ cu nou-născuții ai căror mame nu aveau AIU/AIS.
Interval de încredere pentru OR :
95% IC: 3,6-12,8 –suntem 95% siguri că rata șansei pe populația de studiu se va afla între 3,6 și 12,8 (dacă extragem eșantioane, de aceeași mărime din populația de studiu, 95% dintre IC determinate vor conține rata șansei la populația țintă de nou-născuți).
În plus, OR>1 și ambele capete ale intervalului de incredere au fost mai mari decat 1, deci antecedentele mamei AIU/AIS sunt un factor de risc al sepsisului neonatal.
Notă: în studiul prezentat, autorii au realizat și analiza asocierii dintre AIU/AIS în contextul prezenței și altor covariate (factori maternali și neonatali) precum hipertensiune in sarcină, febră intrapartum, complicații la naștere, scor apgar mic la 5 minute, etc, obtinându-se și un OR ajustat=5.23, 95% IC: 1.8- 15.04. Întrucât rezultatele au fost semnificative statistic, se poate afirma că antecedentele mamei Aiu/AIS rămân un factor de risc independent la sepsisului neonatal.
2. Interpretarea rezultatelor din punct de vedere clinic
Mărimea indicatorului OR în context clinic:
• Foarte importantă/moderat/puțin importantă
OR=6,8 denotă o mărime moderată în contextul în care studiile similare realizate pe aceeași populație au obținut un OR=12.9 (vezi secțiunea Discuții a articolului).
Precizia rezultatului (vezi lărgimea intervalului de încredere):
• Relativ precis/imprecis (interval larg – rezultate imprecise, interval ingust – rezultate precise)
Intervalul de încredere de 95% : 3,6-12,8 poate fi considerat ca un interval relativ precis
• legătură relativ importantă clinic (ambele capete cu valoare clinică importantă)
Legătura dintre factorul maternal (antecedente AIU/AIS în timpul sarcinii) poate fi considerată ca având relevanță clinică și fiind relativ importantă (în simularea taliei eșantionului, autorii considerând o mărime a efectului OR=2,87 ca fiind de interes).
Concluziile studiului
Antecedentele mamei de infecție urinară sau infecție cu transmitere sexuală ca factor maternal contribuie la riscul de sepsis neonatal, fiind chiar un factor de risc independent.

Pe serverul disciplinei în directorul Dvs. realizați un director LAB02. Descărcați fișierul de mai jos în acest director și completați spațiile albe. Salvați fișierul.

LAB 02 - activitate practică

Fișier de date - EXCEL

Studiul bibliografic

Activitatea practică

Studiul bibliografic reprezintă studiul literaturii de specialitate prin consultarea articolelor științifice, referatelor, cărților de specialitate și tratatelor despre subiectul pe care vă propuneți să îl cercetați și reprezintă o etapă esențială în pregătirea și construirea unei cercetări precum și în comunicarea rezultatelor acesteia.

După stabilirea ideii de cercetare următoarea etapă este cea de documentare bibliografică. Datele de identificare ale articolelor științifice, referatelor, cărților de specialitate și tratatelor (autori, titlu...) împreună cu notițe și/sau rezumatul articolului constituie o fișa bibliografică. Aceasta vă ajută să regăsiți ușor informații din articolele sau cărțile pe care le-ați găsit a fi de interes, în momentul documentării. Fișele bibliografice sunt folosite pentru a argumenta informațiile prezentate în lucrare prin citarea acestora, precum și pentru a realiza referințele pe care le veți scrie în capitolul „Referințe”, aranjate în ordinea citării lor în textul lucrării.
Documentarea bibliografică se realizează prin accesarea diferitelor surse precum:

• biblioteca personală,
• biblioteca universității,
• bibliotecă electronică a UMF Cluj http://www.umfcluj.ro/educatie-ro/reurseedu-ro/biblioteca-ro,
• reviste de specialitate
• PubMed: http://www.pubmed.gov,
• SpringerLink: http://www.springerlink.com,
• ScienceDirect: http://www.sciencedirect.com,
• The Cochrane Collaboration: http://www.cochranelibrary.com,
• Dentistry and Oral Sciences (DOSS) https://health.ebsco.com/products/dentistry-oral-sciences-source,
• EMBASE: http://www.embase.com, etc.

PubMed (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed), baza de date a Bibliotecii Naționale de Medicină a Statelor Unite ale Americii, este o resursă gratuită care oferă acces la MEDLINE, a citărilor și rezumatelor din domeniile medicină (generală, dentară, veterinară), asistență medicală, și științele vieții. PubMed permite căutarea articolelor de specialitate oferind acces la rezumat, iar pentru unele articole oferă acces către forma integrală sau link către publicație. Termenii de căutare utilizați de PubMed sunt cei ai vocabularului standard MeSH (MESH-Medical Subject Headings). Pentru mai multe detalii cu privire la MeSH puteți accesa resursa de la adresa: https://www.nlm.nih.gov/bsd/disted/video.

O căutare PubMed permite identificarea următoarele informații:

• Titlul articolului
• Numele autorilor
• Abrevierea revistei, anul publicării, volumul, numărul și numărul de pagini
• Limba în care articolul a fost publicat (dacă nu este limba engleză)
• Căutarea în PubMed permite impunerea anumitor restricții cu privire la:
  • Tipul articolului (recenzie, scrisoare către editor, articol original, trial clinic, etc.)
  • Tipul accesului (rezumat / text integral – link către jurnalul în care articolul a fost publicat / text integral gratuit – acces la articole Open Access)
  • Perioada căutării
  • Specia (subiecți umani / animale)
  • Alte filtre adiționale (limba în care a fost publicat articolul, criterii demografice: vârstă, gen).

Citarea referințelor în stilul Vancouver

În cazul în care în textele dumneavoastră utilizați informații sau preluați integral sau parțial text al unei resurse trebuie specificați clar acest lucru. Prin utilizarea referinței dați credit autorului și vă apărați de posibilele acuzații de plagiat sau cu privire la veridicitatea sau exactitatea informațiilor respective. Referința va face legătura dintre textul dumneavoastră și sursa originală a informațiilor.
Stilul de citare a referințelor în domeniul medical este Vancouver.
Utilizarea acestuia presupune:
• semnalizarea în text prin inserarea unui număr între paranteze drepte a faptului că se utilizează o referință. Aceste numere vor fi în ordine crescătoare, pornind de la începutul documentului.
• existența la sfârșitul documentului a listei numerotate, conținând detaliile surselor citate în text. Aceste detalii vor fi redactate într-un format standard, specific fiecărui tip de document citat (articol publicat într-o revistă tipărită, articol publicat pe internet, carte, capitol de carte, etc.)

Exemplu de citare în stil Vancouver

Formatarea listei de referințe - semnele de punctuație, separatorii dintre entități, etc. - depinde de tipul de document citat.

Referințe pentru articole originale din reviste publicate în format tipărit

Structura generală:
Numele autorului/autorilor urmate de inițiala prenumelui/prenumelor¹. Titlul. Abrevierea jurnalului². anul publicării revistei;volumul(nr.)³:paginile⁴.

1 Pentru inițiala/inițialele prenumelui nu se folosește spațiu și nici semne de punctuație între inițiale, autorii sunt separați prin simbolul, iar dacă sunt 7 sau mai mulți autori, se specifică doar primii 6 urmat de expresia: ‚ et al.
2 Pentru a afla abrevierea jurnalului se poate utiliza următorul link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/nlmcatalog/journals
3 numărul de apariții ale revistei de la lansarea ei (numărul apariției din anul curent)
4pagina de început și sfârșit a articolului

Exemplu:

Referința: Pompili M, Riccardi L, Covino M, Barbaro B, Di Stasi C, Orefice R, et al. Contrastenhanced gray-scale harmonic ultrasound in the efficacy assessment of ablation treatments for hepatocellular carcinoma. Liver Int. 2005;25(5):954-61.

Referințe pentru articole originale din reviste existente doar în format electronic

Structura generală:
Autor/i¹. Titlul articolului. Numele abreviat al revistei [Internet] anul publicării [cited data citării²]; numărul volumului (numărul volumului din anul curent):identificator articol. Available from: adresa web.

1 pentru inițiala/inițialele prenumelui nu se folosește spațiu și nici semne de punctuație între inițiale, autorii sunt separați prin simbolul , iar dacă sunt 7 sau mai mulți autori, se specifică doar primii 6 urmat de expresia: ‚ et al.
2 de regulă data curentă
Opțional, dacă sunt disponibile, se pot adăuga informații de identificare ale documentelor electronice: Digital Object Identifier (DOI) – util pentru căutarea facilă în Internet, PubMed ID – număr unic de identificare în baza de date Medline/Pubmed, sau PubMed Central PMCID: doi: zzzzzzz. PubMed PMID: zzzzzzz; PubMed Central PMCID: PMC zzzzzzz.

Exemplu de referință de articol orginal din reviste publicate în format electronic:

Referința: Dudea D, Lasserre JF, Alb C, Culic B, Pop Ciutrila IS, Colosi H. Patients' perspective on dental aesthetics in a South-Eastern European community. J Dent [Internet] 2012 [cited 2018 Mar 2];40 Suppl 1:e72-81. DOI: 10.1016/j.jdent.2012.01.016. Available from: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0300571212000255?via%3Dihub

Referințe pentru cărți

Format general:
Autor/i¹. Titlul cărții. Ediția². Locul publicării³: Editura; anul publicației.
1 pentru inițiala/inițialele prenumelui nu se folosește spațiu și nici semne de punctuație între inițiale, autorii sunt separați prin simbolul , iar dacă sunt 7 sau mai mulți autori, se specifică doar primii 6 urmat de expresia: ‚ et al.
2 Dacă respectiva carte este la prima ediție, acest lucru nu se precizează
3 de regulă orașul
De regulă, toate informațiile necesare pentru realizarea referinței se regăsesc pe copertă și pe primele pagini.

Exemplu:

Eisen HN. Immunology: an introduction to molecular and cellular principles of the immune response. 5th ed. New York: Harper and Row; 1974.

Detalii cu privire stilul Vancouver pot fi accesate la adresa: https://www.nlm.nih.gov/bsd/uniform_requirements.html

Activitatea practică

Scopul și utilitatea laboratorului:

• Realizarea unei căutări după un scenariu utilizând metoda PICO.
• Crearea unei strategii de căutare care să identifice un număr cât mai mic de articole pe tema căutată.
• Utilizarea facilităților Clinical Queries și restrângerea căutarii în PubMed după criterii de interes (ex. tip articol, anul publicării, etc.).
• Dobândirea abilităților necesare scrierii referințelor conform standardului impus de stilul Vancouver
• Crearea unei fișe bibliografice cu cuprins pentru a regăsi ușor articolele de interes după titlu.
• Documentarea bibliografică pentru cercetare sau practica curentă

Pe serverul disciplinei în directorul Dvs. realizați un director LAB01. Descărcați fișierul de mai jos în acest director și completați spațiile albe. Salvați fișierul.

LAB 01 - activitate practică

O parte din legăturile utile necesare sunt acestea:

• Interogarea PICO: https://pubmedhh.nlm.nih.gov/nlmd/pico/piconew.php
• Pubmed Clinical Query: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/clinical

.

Caietele se completează pornind de la modelul de mai jos. Toate caietele se strâng la responsabilul de grupă/serie care le duce/aduce de la cadrele didactice din catedră care le pot semna.

CAIET DE ABILITĂŢI - VARIANTA 1 (CAIET NOU)

10. Evaluarea critică (Evidence Based Medicine - EBM) / Utilizarea eficientă a resurselor

10.1. Cunoaşte metodele de căutare sistematică în baze de date bibliografice

(Metodologia cercetării ştiinţifice)

10.2. Evaluează critic datele, informaţiile şi dovezile ştiinţifice în situaţii medicale şi academice

(Metodologia cercetării ştiinţifice)

10.3. Evaluarea critică a datelor din literatură, pentru a putea evalua beneficiile și riscurile măsurilor profilactice, de diagnostic și terapeutice

(Metodologia cercetării ştiinţifice)

10.4. Utilizează computerul pentru informare, înregistrarea datelor pacientului şi comunicare

(Metodologia cercetării ştiinţifice)

10.5. Pregătirea de prezentări orale pentru simpozioane ştiinţifice

(Metodologia cercetării ştiinţifice)

10.6. Pregătirea de prezentări pentru educţie pentru sănătate adresate publicului larg

(Metodologia cercetării ştiinţifice)

CAIET DE ABILITĂŢI - VARIANTA 2 (CAIET VECHI)

8. Competente Manageriale

8.1. Realizează o evaluare critică a testelor de diagnostic și depistare

10. Evaluarea critică (EBM)

10.1. Realizează o evaluare critică a datelor, informațiilor și documentelor

10.2. Realizează o evaluare critică a datelor din literatură pentru a putea aprecia beneficiile și riscurile măsurilor profilactice, diagnostice și terapeutice

10.3. Utilizează calculatorul pentru a se documenta, consemna datele pacientului și pentru a comunica

10.6. Aplicarea principiilor EBM în cercetarea fundamentală și în practica clinică

Condiții de promovare și bonusuri la examenul de MCS

În cadrul examenelor teoretice și practice studenții trebuie să obțină 50% din punctajul testului iar nota obținută (atât la practic cât și la examenul teoretic) să fie cel puțin egală cu 5.

Examenul practic are o pondere de 30% în calculul notei finale. Practicul aduce 10 puncte (punctaj de promovare: minim 5 puncte). Condiții eliminatorii: relația studiu – parametrii, interpretarea testelor statistice.

Studenții au voie sa folosească la examen următoarele surse de “inspirație”: cursurile proprii luate în decursul modulului (nu se admit copii, pagini tipărite), scheme, note și orice copiuțe scrise de propria mână.

Testul grilă are 40 de întrebări (fiecare aduce între 1 și 5 puncte în funcție de dificultate sau timp de rezolvare) care trebuie rezolvate în 100 de minute. Testul este notat cu 100 puncte (punctaj de promovare: minim 45 puncte).

Nota finală se calculează astfel:

• Punctaj practic (cu bonus) * 0,3
• +
• Punctaj scris (cu bonus) * 0,07
• Dacă nota finală este mai mică de 10:
  • Nota finală = Punctaj + nr. teme opționale trimise și avizate *0,20
• Rotunjire în sus automată

Bibliografie

• Cursul disciplinei:
  • Metodologia cercetării științifice medicale, Tudor Drugan (coordonator), Editura Iuliu Hațieganu, Cluj-Napoca, 2017
• Cursuri Online:
  • Site Moodle
• LP online:
  • http://www.info.umfcluj.ro/resurse/laborator/Metodologie/Materiale.htm